Nu cred că această carte a început ca un argument. Mai degrabă, a început ca o rană atât de obișnuită încât, la început, nu am putut să-i dau un nume…
Cuvintele, mi se pare, pot supraviețui lumilor care le-au dat mai întâi putere. Trec din veac în veac ca niște monede tocite, cu chipurile aproape șterse, dar totuși…
Când încerc să urmăresc istoria puterii divine înapoi, spre începuturile ei, nu pornesc de la regi, scripturi sau temple. Pornesc de la oameni…
Pe măsură ce las în urmă primele altare, morminte și peisaje sacre ale vieții omenești timpurii, mă trezesc mergând spre geometria de piatră a celor mai vechi…
Există, după mine, un fel de noapte care aparține în chip aparte deșertului. Nu este noaptea blândă a pădurilor, unde frunzele și apa par să murmure împreună…
Chiar și după ce am urmărit ascensiunea monoteismului, constat că trebuie să mă întorc la coloanele pictate ale lumii grecești. Din punct de vedere istoric și imaginativ, antichitatea clasică…
Dacă Antichitatea clasică a învățat adesea puterea să vorbească în limbajul rațiunii, al legii și al imperiului, lumea medievală a învățat-o să vorbească cu și mai adâncă…
Când mă imaginez înăuntrul unei mari catedrale, înțeleg cum o ordine sacră poate părea atât de completă încât să șteargă orizontul. Piatra, lumina, cântul și…
După ce am lărgit perspectiva în capitolul precedent, mă întorc acum la drumul occidental. Aici, lupta pentru puterea divină capătă o formă care va contribui la modelarea…
Când altarele încep să se frângă, tronul nu rămâne gol pentru…
În călătoria mea prin istoria puterii divine, revin mereu la o constatare simplă: fiecare epocă mută sacrul. Unele popoare și-au imaginat…
Pe măsură ce străbat această istorie a puterii divine, ajung la momentul în care vechea credință în abur, concurență și piețe care se autocorectează începe să se destrame.…